Manastirea Bistrita din judetul Neamt este asezata in comuna Alexandru cel Bun – sat Bistrita, la o distanta de 8 kilometri mai spre vest de orasul Piatra Neamt, pe drumul DN 15 Piatra Neamt-Bicaz. Manastirea, ctitorita de Alexandru cel Bun, a rezistat timp de peste sase veacuri la adapostul padurilor ce o acopera, infruntand greutatile si incercarile istoriei. Asezamantul monahal de la Bistrita – judetul Neamt are o mare valoare istorica si arheologica, numarandu-se printre cele mai vechi ctitorii voievodale din Moldova alaturi de manastirea Neamt, adapostind oseminte domnesti si fapte de neuitat din istoria si viata spirituala a poporului roman.
Adresa manastirii: sat Bistrita, com. Alexandru cel Bun, jud. Neamt
Tel: 0233241091
Hramul manastirii Bistrita din judetul Neamt: “Adormirea Maicii Domnului” 15 august si Izvorul Tamaduirii
Anul constructiei: 1406 de catre domnitorul Alexandru cel Bun

Manastirea Bistrita – scurt istoric

Inceputurile Manastirii Bistrita din judetul Neamt dateaza de la sfarsitul secolului al XIV-lea, din vremea domniei lui Petru Musat, cand aici s-a ridicat o bisericuta de lemn prin grija ieromonahului Pafnutie. In anul 1402, pe locul bisericii de lemn, domnitorul Alexandru cel Bun a construit o biserica din piatra, lunga de 30 m, cu pronaos, gropnita, naos si altar. Tot atunci, domnitorul a inzestrat Manastirea Bistrita cu numeroase sate si mosii. Impreuna cu sihastria Neamtului, Manastirea Bistrita este una dintre cele mai vechi manastiri din Judetul Neamt.

Poze Manastirea Bistrita

Click aici pentru a vedea toate albumele foto

In anul 1418 este inmormantata la manastirea Bistrita doamna Ana (Neacsa), iar alaturi de ea, in anul 1432, este ingropat domnitorul Alexandru cel Bun. In anul 1498, Stefan cel Mare va ridica o impunatoare clopotnita cu paraclis intrand astfel pe lista ctitorilor acestei manastiri. Urmatorul ctitor a fost Petru Musat care intre anii 1541-1546 a reinoit din temelie sfanta Manastire Bistrita din judetul Neamt.

In anul 1677, Doamna Safta, sotia voievodului Gheorghe Stefan, inchina manastirea Locurilor Sfinte-Patriarhiei Ierusalimului, inaugurand o lunga epoca de instrainare in care s-a pierdut si cea mai mare parte din patrimoniu. Asemeni celorlalte manastiri din Neamt, evenimentele din 1821 au afectat si Manastirea Bistrita, cand constructiile au avut de suferit de pe urma incendiilor, au fost profanate mormintele ctitorilor si au fost jefuite numeroase manuscrise, broderii si obiecte de cult. Prin masurile adoptate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza are loc plecarea calugarilor greci din acest lacas si incepand cu anul 1863, Manastirea Bistrita, cunoaste o epoca de renastere, redevenind vatra de cultura si de viata ortodoxa de altadata.

In anul 1932 au fost deshumate osemintele ctitorilor si reasezate pe latura nordica a gropnitei sub doua bolti de piatra. O manifestare similara a avut loc si la sfarsitul anului 1982, cand s-a sfintit si statuia in marmura alba a lui Alexandru cel Bun, opera remarcabila a sculptorului Gir Radulescu, situata langa biserica manastirii, pe latura de sud.

Intre anii 1967 – 1977 si apoi 1979-1984 la Manastirea Bistrita au avut loc lucrarile de restaurare a palatului domnesc, a celor doua case egumenesti, a scolii lui Petru Rares, a zidurilor de incinta si a chiliilor din cadrul complexului manastiresc Bistrita. In apropiere de Bistrita se afla ctitoria lui Alexandru Lapusneanu din anul 1560 – Manastirea Pangarati (cunoscuta pentru arhitectura unica in Romania, fiind vorba despre doua biserici construite una peste alta).

Manastirea Bistrita de Neamt – podoabele si tezaurul

La manastirea Bistrita se pastreaza Icoana Sfintei Ana, creatie bizantina cu mare valoare istorica si spirituala si Icoana facatoare de minuni primita in dar de domintorul Alexandru cel Bun in anul 1407 de la imparatul Manuel II Paleologul

Pe langa mormintele domnitorului Alexandru cel Bun si al sotiei sale, doamna Ana, in partea de sud-est a manastirii Bistrita se afla mormantul lui Ivascu Golescu, mare vornic din Tara Romaneasca, decedat la 20 decembrie 1584, iar in partea de nord-est se afla mormantul cronicarului Grigore Ureche. Necropola domneasca de la Manastirea Bistrita mai cuprinde groapa lui Alexandrel, primul dintre fiii lui Stefan cel Mare, depus aici in 1494 si lespedea frumos impodobita a Doamnei Maria, sotia lui Stefan Lacusta, care a decedat la 31 iulie 1542. Arheologii au descoperit si un mormant arhieresc, ce se presupune a fi al lui Iosif Musat, primul mitropolit al bisericii autocefale a Moldovei, ruda apropiata a lui Alexandru cel Bun.

La Bistrita a existat o scoala de copisti in sec XVI-XIX unde s-au format vestitii copisti si miniaturisti Paisie si Gavriil Uric si tot aici s-au scris doua din lucrarile fundamentale ale literaturii noastre vechi – Pomelnicul inceput in 1407 si completat pana in secolul al XIX-lea si Letopisetul care se refera la perioada 1359-1506 care a fost continuat la Manastirea Putna.

Muzeul Manastirii Bistrita care a fost initiat inca din 1932 cuprinde  monezi de epoca, icoane din secolele XVI-XVIII, sculpturi si fresca descoperite in timpul cercetarilor arheologice, resturi din vesmintele domnesti si alte obiecte din necropola voievodala.

La intrarea in asezamantul monahal de la Bistrita putem admira un clopot de aproximativ 800 de kg impodobit cu o inscriptie in limba slavona si o frumoasa stema a Moldovei, realizata in genul vechilor semne heraldice occidentale, care a fost daruit manastirii Bistrita de cate domnitorul Stefan cel Mare in anul 1494. Pana in 1990 la manastirea Bistrita a stat si binecunoscutul parinte Iustin Parvu de la manastirea Petru Voda. In apropiere mai puteti vizita manastirile Bisericani (denumirea vine de la cuvantul “bisericosi” ce ii caracteriza pe primii calugari) si Pangarati (celebra datorita arhitecturii unice a bisericii vechi).